Beclean

Oraș în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România — locul unde Someșul Mare întâlnește Șieul

Beclean (în maghiară Bethlen, în germană Bethlen) este un oraș în județul Bistrița-Năsăud, situat în nordul Transilvaniei, la confluența râurilor Someșul Mare și Șieu. Este un important nod rutier și feroviar, al doilea oraș ca mărime al județului, cunoscut pentru Băile Figa, Herghelia Beclean și legătura istorică cu nobila familie Bethlen.

Date geografice

Regiunea geografică	Transilvania — Podișul Transilvaniei, între Dealurile Ciceului și Dealurile Lechinței
Coordonate	47°10′47″ latitudine nordică, 24°10′47″ longitudine estică
Altitudine medie	~251 m
Suprafața totală	~59,57 km² (cu localitățile componente)
Atestare documentară	13 noiembrie 1235
Localități componente	Beclean (centru), Figa, Rusu de Jos, Coldău, cartierele Valea Viilor și Beclenuț
Declarat oraș	17 februarie 1968

Relief

Beclean este amplasat pe un teren relativ plan, cu mici ondulații, la o altitudine medie de 251 m, în partea de nord a Podișului Transilvaniei. Orașul se află între Dealurile Ciceului (la nord-vest) și Dealurile Lechinței (la sud-est). În partea de nord și nord-vest, localitatea este mărginită de râul Someșul Mare și de dealuri împădurite, iar la sud, sud-est și sud-vest de coline acoperite cu păduri sau vegetație ierboasă. Teritoriul include suprafețe agricole semnificative: 1.792 ha arabil, 784 ha pășune, 1.037 ha fânețe, livezi și vii.

Rețea hidrografică

Principalul curs de apă este râul Someșul Mare, care străbate teritoriul orașului pe direcția est-vest. La Beclean, Someșul Mare primește apele râului Șieu, afluent său din partea dreaptă. Cele două râuri se întâlnesc în apropierea orașului, formând o confluență care a favorizat așezarea încă din cele mai vechi timpuri. Pe teritoriul localității se află și Pârâul Sărat, care traversează zona Băilor Figa, cunoscut pentru izvoarele de apă sărată folosite din antichitate în exploatarea sării. Lacurile de la Băile Figa (inclusiv Lacul Sărat „Cerbul”) sunt atracții turistice importante.

Climă

Clima orașului Beclean este continental-umedă (clasificarea Köppen: Dfb), caracterizată prin veri răcoroase și ierni reci, cu influențe ale Podișului Transilvaniei. Temperatura medie anuală este de aproximativ 9 °C. Luna cea mai caldă este iulie, cu o medie de circa +20 °C, iar cea mai rece este ianuarie, cu o medie de aproximativ −3 °C. Precipitațiile anuale sunt cuprinse între 600 și 700 mm, cu un maxim în lunile mai–iulie.

Așezare strategică: Beclean se află la aproximativ 27 km vest de Bistrița (reședința județului) și 36 km est de Dej, fiind un important nod de cale ferată la intersecția magistralelor Baia Mare – București, Iași – Cluj – Timișoara și București – Sighetu Marmației. Orașul este străbătut de DN 17 (E576) Dej–Bistrița–Vatra Dornei–Suceava.

Demografie

Populație (recensământ 2012)	~10.404 locuitori
Populație (estimată 2017)	~12.360 locuitori (cu satele aparținătoare)
Densitate	~207 loc./km²
Vârsta medie a populației	~38,3 ani

Din punct de vedere etnic, populația orașului Beclean este formată în proporție de 83,9% români, 15,6% maghiari și 0,5% alte naționalități. Confesional, 71,3% sunt ortodocși, urmați de reformați (13,9%), penticostali (6,8%), romano-catolici (1,6%), baptiști (1,3%), adventiști (1,4%) și greco-catolici (0,3%). Populația a cunoscut o creștere semnificativă în ultimele decenii, de la 6.957 de locuitori în 1977 la peste 12.000 în prezent, datorită dezvoltării economice și a investițiilor imobiliare. Orașul însumează peste 3.275 de gospodării.

Istorie

Beclean este atestat documentar din 13 noiembrie 1235, când numele localității apare într-un act oficial al Papei Grigore al IX-lea. Cu toate acestea, descoperirile arheologice dovedesc locuirea acestor meleaguri încă din paleolitic (acum ~50.000 de ani), cu continuitate în neolitic, epoca bronzului și epoca fierului. Cea mai spectaculoasă descoperire este exploatarea antică de sare de la Băile Figa, veche de peste 3.000 de ani — cea mai importantă descoperire arheologică de acest gen din Europa Centrală și de Est.

În secolul al XIV-lea, domeniul feudal al Becleanului este condus de nobila familie Bethlen. În 1394, magistrul Gheorghe de Beclean este trimis în solie la Mircea cel Bătrân, voievodul Țării Românești, iar în 1396, Grigore Bethlen cade eroic la Nicopole luptând alături de armatele cruciate împotriva turcilor. În 1438, regele Albert de Habsburg aprobă construirea cetății Becleanului, care va deveni centrul domeniului feudal până la dărâmarea ei în 1712 de către administrația austriacă, după războaiele conduse de Francisc Rákóczi al II-lea.

În 1849, generalul revoluționar polonez Józef Bem obține la Beclean o victorie asupra trupelor imperiale austriece. După Unirea Transilvaniei cu România (1918), Becleanul devine un important centru de plasă, iar în 17 februarie 1968 este declarat oficial oraș. În perioada comunistă, orașul s-a industrializat rapid: Întreprinderea Metalurgică Beclean (Promet, ulterior Dan Steel), Fabrica de Covoare, Topitoria de in și cânepă, fabrica de lactate și Herghelia Beclean. În 1970, inundațiile catastrofale au afectat grav localitatea, ducând la construirea digurilor de apărare.

În secolul XXI, Beclean a cunoscut o dezvoltate turistică accelerată, odată cu amenajarea Parcului Balnear Băile Figa (inaugurat în 2010), care include aquapark, bazine cu apă sărată și dulce, cabane de agrement și facilitați de relaxare.

Obiective și atracții turistice

Parcul Balnear Băile Figa — cea mai importantă atracție turistică a orașului, cu Aqualand (tobogane acvatice uriașe), bazine cu apă sărată și dulce, saună, Râul Leneș și Lacul Sărat „Cerbul”
Herghelia Beclean — faimoasă pentru creșterea și ameliorarea cailor Lipițan; organizează concursuri naționale de atelaje și spectacole hipice
Castelul András Bethlen — castel construit în stil baroc (sec. XVIII), în prezent sediul Liceului Tehnologic Agricol
Castelul Béla Bethlen — conac construit în 1929, astăzi găzduind o secție a Spitalului Orășenesc
Castelul László Bethlen — actualul sediu al Școlii Generale „Grigore Silași”
Muzeul „Casa de Vânătoare” — primul muzeu din istoria orașului, inaugurat în 2009
Situl arheologic de la Băile Figa — exploatare antică de sare de peste 3.000 de ani, descoperită în 1977 de geologul Ioan Chintăuan
Biserica Ortodoxă „Sfântul Andrei” — impunătoarea catedrală a orașului, sfințită în 2013, situată în centru
Biserica Reformată din Beclean — lăcaș de cult al comunității maghiare, cu valoare istorică
Biserica Penticostală „Betleem” — inaugurată în 2006
Monumentul Eroilor — inaugurat în 2001, în zona Pieței Drapelului Național
Piața Drapelului Național — zonă centrală cu cel mai mare steag românesc din țară (amplasat în 2010)
Ansamblul Folcloric „Someșul” — fondat în 1970, păstrează tradițiile și portul popular al zonei

Personalități marcante

Grigore Silași (1836–1897) — filolog și folclorist român, membru de onoare al Academiei Române (1877), născut la Beclean; a fost purtătorul aspirațiilor românilor către împăratul Francisc Iosif I
Liviu Maior (n. 1940) — istoric român, ministru al învățământului (1992–1996), senator, ambasador al României în Canada, cetățean de onoare al Becleanului
Radu Afrim (n. 1968) — regizor de teatru, premiat UNITER pentru cea mai bună regie (2006), cetățean de onoare al Becleanului
Ludovica Rebreanu (n. Diugan, 1865) — mama romancierului Liviu Rebreanu, născută la Beclean
Pál Bethlen (1851–1935) — conte, comite suprem al comitatelor Bistrița-Năsăud și Solnoc-Dăbâca, personalitate politică marcantă a Transilvaniei
Soos Ferencz (1670) — vestit episcop reformat, născut la Coldău
András Bethlen (1847–1898) — ministru al agriculturii al Ungariei (1890–1894), deputat în Dietă
Bartolomeu Anania — mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, cetățean de onoare al Becleanului (2000)
Raed Arafat — fondator SMURD, cetățean de onoare al Becleanului (2012)

Infrastructură

Beclean este un nod rutier și feroviar strategic în nordul Transilvaniei:

DN 17 (E576) — drumul european care leagă Dej–Beclean–Bistrița–Vatra Dornei–Suceava
DN 17D — leagă Beclean de Salva, Vișeu de Sus și Sighetu Marmației
DJ 172A — Beclean – Nușeni – Chiochiș – Țaga – Gherla
DJ 172F — Beclean – Măluț – Braniștea – Dej

Pe calea ferată, Beclean este unul dintre cele mai importante noduri feroviare din nordul Transilvaniei, fiind străbătut de magistralele: Baia Mare – București, Iași – Cluj – Timișoara și București – Sighetu Marmației. Gara Beclean deservește atât trenuri InterRegio, cât și Regio, asigurând legături directe cu principalele orașe ale țării.

Transportul public local este asigurat de o rețea de autobuze și microbuze. Peste 45 de străzi sunt asfaltate în proporție de 85%. Orașul beneficiază de rețea modernă de apă, canalizare și gaze naturale. Cel mai apropiat aeroport internațional este Aeroportul Internațional Cluj-Napoca (la ~70 km vest).

În oraș funcționează Spitalul Orășenesc Beclean (inaugurat în 1995, cu 100 de paturi și secție de psihiatrie), o unitate SMURD (inaugurată în 2012), Judecătoria Beclean, Poliția și Jandarmeria. Instituțiile de învățământ includ Colegiul Național „Petru Rareș", Liceul Tehnologic Agricol (cu tradiție din 1947), Liceul Tehnologic „Henri Coandă" și Școala Generală „Grigore Silași". Din 2015, orașul are un bazin de înot școlar și un campus școlar modern.

Orașe înfrățite

Siepraw, Polonia

În concluzie, Beclean este un oraș cu o istorie milenară, înrădăcinată în descoperirile arheologice de la Băile Figa și în tradiția nobiliară a familiei Bethlen. Situat la confluența unor drumuri și ape importante, orașul a evoluat de la un simplu târg medieval la un nod feroviar și un centru turistic modern. Cu aquapark-ul de la Băile Figa, Herghelia de cai Lipițan și numeroasele castele și lăcașe de cult, Becleanul se afirmă tot mai mult ca o destinație turistică de sine stătătoare în nordul Transilvaniei.

Distanța Beclean - Antananarivo (Madagascar)

Indicații rutiere Beclean - Antananarivo